Muzica Rock "creștină"



                                                                      




                                     Evanghelia pe muzica rock de John Blanchard si Dan Lucarini 
      
                                                                                 (fragment) 


Cum am ajuns aici ?
 

 Sa derulam acum timpul cu 15 ani inainte –pana la sfarsitul anului 1990 cand peisajul era deja cu totul altul. Barbarii, ca sa spunem asa ,odinioara doar o amenintare la o frontiera indepartata , trecursera acum Rubiconul si se aflau la portile orasului .....Muzica rock nu mai era rezervata unui grup restrans de biserici, care o foloseau la serviciile lor de inchinare. 
Pe parcursul anilor ’90 muzica rock a intrat cu pasi mari in locul de inchinare.
 Scott Thuma profesor de sociologie din S.U.A .in urma studiului sau  a descoperit ca peste 93% din biserici (protestante americane ) foloseau chitara electrica si tobele la toate sau la majoritatea serviciilor lor. Muzica rock a patruns in biserica si prin influentele carismatice caracteristice unor lucrari precum Promise Keepers din S.U.A sau proiectul de inoire a inchinarii anglicane din Anglia. Multe dintre bisericile conservatoare care nu aveau vreo legatura cu aceste miscari au permis totusi muzicii rock sa-si faca loc in inchinare prin intermediul intalnirii tinerilor  tolerate de liderii bisericii....
Stim ce sa intamplat in pasul urmator .Pana in anul 2006 totul pare sa se fi dat peste cap.
Ceea ce odinioara era afara acum era inauntru .Minoritatea a dobandit statul de majoritate. Iata cateva exemple ale popularitatii de care se bucura in prezent rockul in serviciile de inchinare .
Un articol dintr-o publicatie cu caracter religios relata urmatoarele.: Intr-una dintre serviciile duminicale trecute la Willow Creek Comunity Church o formatie crestina de rock insotita de o trupa de dans de copii a zgudiut sala mare a bisericii in timp ce imaginile erau proiectate in direct pe cateva ecrane imense. Mii de “inchinatori” de la parter pana la mezanin si la balcon au dansat in picioare ,pe ritmul imprimat de un puternic sistem de sonorizare.
-    O studenta din statul Ilinois a declarat unui ziar local ca la Rock (o megabiserica locala) i sa oferit o libertate personala pe care biserica frecventata in mod regulat nu io putea da. “ Este fantastic sa te poti inchina in mod diferit” a spus fata de 19 ani ,” Acum te poti inchina oricum te simti liber sa o faci” .Poti sa si dansezi daca vrei”.
-MTV news relata  ca in 2005 (rockerul) Brian Welch planuia sa se lanseze intr-o cariera muzicala solo pentru a strange fonduri  pentru construirea de biserici rock & roll in toata America .
-  First baptist cauta pastor asociat pe probleme de evanghelizare si inchinare .

Una din indatoririle imediate va fi infiintatea unui serviciu de inchinare nou si modern, adresat tinerilor care nu frecventeaza biserica .Acest serviciu va face uz de muzica si tehnologia moderna .
  - Bisericile care duc lipsa de muzicieni talentati in muzica rock pot angaja acum formatii care pot sa imbine inchinarea cu spectacolul.
In anul 1995 Rick Warren unul din promotorii cei mai influenti ai rockului crestin scria :
" Pentru prima data in istorie exista un stil de muzica universal care se poate auzi in orice tara.
Aceasta se numeste pop rock contemporan ".
Acelasi  rationament sta in spatele aformatiei potrivit careia crestinii ar trebui sa accepte si muzica dance rave ultima gaselnita in materie de "muzica crestina". Rave  se refera la o petrecere cu dans care dureaza toata noaptea ...ceea ce majoritatea mamelor ar numi si astazi un "dansuri murdare". alaturi de folosirea unui drog numit ecstazy.

  Putine biserici sau organizatii bisericesti mai predica astazi ca muzica rock este lumeasca si trebuie evitata.
Cei mai multi crestini in varsta de maxim 25 ani au fost crescuti cu convigerea ca muzica in sine este amorala si neutra si toate genurile muzicale sunt acceptate de Dumnezeu in vederea inchinarii si ca singurul lucru care conteaza este atitudinea din inima.

Muzica rock este o piatra de poticnire si o pricina de revolta pentru multi crestini din ziua de azi si ea dezbina biserica. In ultimii trei ani autorii cartii au primt mii de e-mailuri, scrisori si telefoane de la credinciosi descurajati si revoltati .
Ei relateaza istorisiri ca cele ce urmeaza :

"Am ramas socat sa intru intr-o dimineata in cladirea bisericii mele crestine reformate si sa vad masa pentru cina Domnului impinsa intr-un colt in spatele scenei, iar in locul ei un set de tobe ,imediat sub cruce in timp ce in mijlocul scenei in faţă era un microfon ....Problema in opinia mea nu era modul de aranjare a scenei (pervers) ci mai degraba mesajul pe care il transmitea ,intentionat sau nu cu privire la valorile bisericii. si la persoana si lucrurile care statea in centru inchinarii. Altfel spus ,cine era Dumnezeul nostru ?
 Nu vreu sa parasesc biserica dar ma indoiesc ca m-asi putea inchina cu constiinta curata acolo, pe termen lung, daca nu se schimba ceva.
(un lider de studiu biblic).

"Cu cativa ani in urma am asistat la un serviciu de Pasti intr-o biserica baptista .Pastorul era implicat in lucrarea misionara iar tema serviciului era "Cristos a murit pentru toti si a inviat pentru toti"  La final el a cerut cuiva din Africa sa iasa in fata si sa cante la tobe , mie personal mi sa parut cam saltaret ,iar pe sotul meu care provine din Cuba la ravasit complet si ia stricat toata dimineata . El a recunoscut imediat in cantecul respectiv un ritm folosit in Cuba la invocarea spiritului mortilor si isi aducea aminte ca in unele nopti ritmul respectiv se auzea ore in sir dintr-o casa invecinata."

Serviciul organizat de cea de a 75-a aniversare a bisericii noastre metodiste a fost condus de o echipa de "lauda si inchinare" . Am fost ingrozit.  Membrii formatiei de lauda aratau exact ca si cantaretii rock cu care facea intregistrari fostul meu sot .Imbracamintea seducatoare a fetelor copia stilul cantaretilor rock contemporan. Au sarit mult, au dansat si au cantat exact ca la un concert rock. Nu a fost deloc un serviciu de inchinare ci mai degraba un concert rock cu versuri oarecum sacre.Dupa 15 minute am iesit pentru ca ma durea urechile de la nevelul decibelilor,dupa mine au iesit si altii.".

"M-am aluturat unei formatii de rock din East Texas ca tobosar si am cantat rock clasic. inca din anii 1970 .M-am implicat in toate pacatele trupului .Intr-un final am lasat in urma acest stil de viata si la fel ca fiul risipitor m-am intors la Domnul .El mi-a aratat felul in care diavolul  foloseste aceasta muzica  pentru a distruge oamenii .Spre uimirea mea insa aceiasi muzica ma urmarit si in biserica . Am fost alarmat dar ori cat de mult am incercat nu i-am putut convinge pe ceilalti de pericolul "crestinizarii" muzicii diavolului.
 M-asi fi asteptat ca biserica sa fi invatat ceva din istorie despre amenintarea pe care o ridica amestecul cu muzica pagana sau orice alt ceva care nu are de a face cu Dumnezeu".
(Fost tobosar rock) 

"Fac parte dintr-o biserica evanghelica din Grecia .Inainte sa-l cunosc pe Cristos ca mantuitor personal am fost fan heavy metal (AC/DC ,Queen etc.)  Primul lucru pe care la facut Dumnezeu in inima mea a fost sa ma elibereze de acest gen de muzica. Este trist insa sa vad ca diavolul ii convisese pe credinciosi sa foloseasca aceiasi muzica in Casa Domnului."
(Un diacon dintr-o biserica evanghelica din Grecia)

"In diminieata acesta tobele au sufocat practic restul muzicii .Ele sunt amplasate in spatele unui paravan de plexiglas, ceea ce inseamna ca sunt nevoiti sa dea volumul mai tare. Merg la biserica aceasta de cand ma stiu .Imi pare atat de rau ca adunarea lui Dumnezeu ( Assembley of God) si-a coborat standardele ca sa accepte o astfel de muzica .Sotul meu insa lucreaza pentru Gedeons si vorbeste in multe biserici de toate tipurile, si recunosc ca mi-e groaza cand trebuie sa merg impreuna cu el pentru ca muzica este foarte contemporana si acolo.Pur si simplu nu gasesc motivatia sa merg la serviciul de dumineca dupa-masa fiindca totul este contemporan.Am mers intr-o dupa amiaza pentru era sa se serveasca Cina Domnului ,numai ca aceasta a fost acompaniata de chitare si tobe."

"Ar fi trebuit sa ne dam seama si sa plecam cand am vazut instrumentele de percutie pe scena insa nu stiu ce a fost in capul nostru ,ne-am gandit ca poate nu le vor folosi dimineata. Cand zgomotul asurzitor a inceput m-am intors catre sotul meu si i-am spus ca nu pot asista la asa ceva.Trebuia sa ies de acolo indiferent daca mai vedea cineva cu mine sau nu.Aceasta la pus intr-o situatie dificila pentru ca eram in vizita la cumnatul sau .El a privit inte copii nostrii (in varsta de 15,17 si 19 ani) si si-au dat seama ca erau vizibil tulburati. In timp ce ieseam din biserica o femeie a alergat dupa noi si ne-a intrebat ce sa intamplat.
Sotul meu stapan pe sine dar foarte decis  ,ia explicat ca ceea ce se intampla in cladirea aceea nu este pe placul Dumnezeului nostru ."

"Anul trecut am vizitat o biserica baptista unde fusesem candva organist .A trebuit insa sa parasesc sala pentru asistam la un concert rock ."Serviciul mixt " a insemnat muzica galagioasa si obositoare cu tobe si chitari stridente ..Au fost incluse si cateva imnuri traditionale peuntru cei cativa oameni in varsta care au rezistat sa asculte muzica rock."

"Incepusem sa ne intrebam daca suntem cumva singurii nemultumiti de bisericile din comunitatea noastra .De un an incoace am fost in cautare si am fost izgoniti de ceea ce au bisericile sa ofere ca inchinare inaintea lui Dumnezeu .In unele locuri am fost lasati aproape fara auz ; in altele ne-am simtit foarte neplacut  incercand sa cantam o muzica total nepotrivita pentru adunarea bisericii .Se pare ca in ziua de azi inchinarea se reduce la a canta niste melodii pop .Nu se mai citeste din Scriptura ,nu mai sunt rugaciuni, nici momente de meditatie tacuta. de marturisire a pacatelor  sau de predicare a credintei lucruri care fac parte din inchinare."

Liderul Women's Missionary Union a prezentat un material video care punea accentul pe faptul ca raiul este cea mai mare petrecere rock ,dupa care a interpretat ea insasi niste piese zgomotoase si haotice ca sa le arate femeilor cat de minunat va fi raiul .Dupa intalnire una dintre femei sa apropiat de ia in particular si ia spus ca in opinia ei cerul nu va fi ca o petrecere rock ,la care liderul ia raspuns " Tu ai parerea ta iar eu o am pe a mea ,chiar crezi ca vom fi niste ingeri cu aripi care vor zbura si vor canta fara incetare din harfe ? " 
 "Nu" a raspuns ea, "cred insa ceea ce spune biblia despre cer "., "Ei bine daca nu-ti place nu te uita"  ia raspuns liderul in timp ce pleca.In seara aceea de miercuri filmul a fost prezentat inaintea intregii biserici .
 (Membra intr-o biserica din Conventia baptista de sud).

Suntem o biserica membra a BARBC ,Asociatia Generala a Bisericilor Baptiste Obisnuite , si derulam un program AWANA pentru copii .Ati vazut noile lor programe ? Casetele pentru memorarea bibliei sunt insotite de muzica rock adevarata ,iar programul anual de instruire al liderilor este un program cu muzica crestina contemporana cu un sistem audio atat de puternic incat va zgudui peretii si ne va sparge trimpanele.

Accepta sau pleaca ?

Ce ar trebui sa faca asadar crestinii atunci  cand constata ca muzica rock a ocupat scena ?
Ar trebui sa paraseasca pur si simplu biserica ? 
Rick Warren discuta acasta optiune in carte sa The Purpose Driven Church .
Warren recunoaste ca este inevitabil ca o biserica sa piarda membrii din pricina schimbarilor pe plan muzical - dar ce sfat are el pentru pastori ? "Odata ce v-ati decis asupra stilului de muzica pe care il veti folosi in inchinare ,ati stabilit directia bisericii voastre in mai multe directii."....


                                                  
                                                         
                                                                               

                              

Tit 3:10-11
Dupa întaia şi a doua mustrare, departează-te de cel ce aduce dezbinări, căci ştim că un astfel de om este un stricat si păcătuieşte, de la sine fiind osândit.(Biblia traducerea Cornilescu ) .



Tit 3:10 -11 De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te,
Ştiind că acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit.(Biblia ortodoxă catolică, protestantă).

Titus 3-10 A man that is an heretick after the first and second admonition reject   
                                                                                    (Biblia - King James) 


              
        
                                                                       Agape Timisioara

                                           

                                                                           
                                                                                  
                                                                    
                                                          

___________________________________________________________________________________

                             
     Mărturie - Dumnezeu nu acceptă orice stil de muzică în închinare, muzica rock chiar si cea "crestina" te poate duce in iad.
___________________________________________________________________________________


                                                                                                                      
                                                                                 

 Mărturia unui tinere care a fost atrasă  într-o "biserică" independentă care se manifesta prin "modern worship" pe care a parăsit-o pentru o credinţa creştină autentică 



A trăi o pocăinţă surogat este mai grav decât a nu crede în Dumnezeu. Domnul Isus Hristos a avut cele mai grele cuvinte dintre toate câte a rostit faţă de farisei, cărturari şi preoţi..........
           Nu mai vrem să plătim nici un preţ şi ţinem morţiş să ne bucurăm. Facem orice ca să ne bucurăm. Lumea în care trăim se aruncă disperată în distracţii şi noi ni le-am inventat pe ale noastre, cu gust de religie şi coloranţi artificiali. Am imitat cum puţini pot imita lumea şi am adus-o în bisericile noastre, botezînd-o cu nume creştin. Ne legănăm şi cântăm după duhul lumii, trăim după duhul lumii, vorbim după duhul lumii, ne îmbrăcăm după duhul lumii, mâncăm şi bem după duhul lumii! Ne-am lăsat siluiţi de lume şi nici măcar nu mai opunem rezistenţă! Părinţii credincioşi asistă cu nepăsare şi neputinţă la batjocorirea copiilor lor, batjocorire care nu se face în lume ci chiar în ceea ce ei numesc biserică. Creştinismul a ajuns să fie “cool”, senzaţiile provocate şi trăite în mod artificial fiind confundate cu bucuria în Duhul Sfânt. Am ajuns în vremurile în care este mai periculos să-ţi duci copii la biserică decât pe stadion. Pentru-că dacă învaţă o cale strâmbă a pocăinţei nu vor mai avea nici o şansă. Ori vor crede că sunt bogaţi dar ei vor fi săraci, ori se vor dezgusta de ceea ce au găsit, pe bună dreptate spunând că nu vor o astfel de cale a pocăinţei.
          Nu-i de vină lumea! Ea merge pe calea ei. Sunt de vină cei ce au adormit dar care ar fi trebuit să stea treji, sau să demisioneze!
          Dar dacă cei din frunte au adormit ar trebui să fim treji măcar noi. Şi să nu ne lăsăm duşi de valul înşelătoriei religioase.


Am scris aceste rânduri după ce, în urma publicării materialului intitulat “De ce nu cred în pocăinţa lui Bodo” am primit o scrisoare din partea unei tinere de 23 de ani, Cosmina.
          Scrisoarea ei m-a întristat dar mi-a adus şi bucurie. Am înţeles încă o dată că pericolul despre care vă vorbeam în acel material este real. Pericolul pocăinţei false şi al închinării false. Dar m-am şi bucurat că o tânără de 23 de ani a reuşit să se smulgă din mreaja acestei credinţe înşelătoare, să se reîntoarcă la Scripturi şi să se aşeze pe făgaşul cel bun.
          Am întrebat-o dacă pot să-i public scrisoarea şi iată ce mi-a scris în cea de-a doua scrisoare şi din care extrag doar un fragment:
          “Vă rog să vă rugaţi, şi dacă credeţi că scrisoarea publicată va fi spre gloria lui Dumnezeu atunci da, puteţi să o publicaţi. În acelaşi timp, rugaţi-vă şi pentru mine pentru că în urma publicării scrisorii vor fi reacţii şi aş vrea să ramân tare în lucrurile pe care mi le-a încredinţat Dumnezeu. Mă simt ca un copil printre lupi înfometaţi gata să mă sfaşie, în locuri unde ar fi trebuit să găsesc o turmă şi un Păstor. Sunt puţini oamenii credincioşi pe lângă care pot să mă întăresc în omul dinlăuntru prin părtaşia frăţească. Slavă Lui că a găsit cu cale să înfruntăm aici prigoniri şi acolo odihnă! “
          Am stat într-un moment de cumpănă. Mă gândeam să o protejez pe Cosmina şi să nu fac publică scrisoarea sau să-i dau alt nume. Dar mi-am adus aminte că Domnul Isus spunea că ucenicii Lui vor fi prigoniţi. De ce prigoniţi? Pentru că ei au ales să fie altfel. Altfel decât lumea şi altfel decât lumea religioasă. Pocăiţii spun că ei sunt altfel decât lumea. Trecând peste faptul că afirmaţia aceasta nu se mai potriveşte cu realitatea ar trebui să ne gândim dacă nu cumva este nevoie să nu ne mai potrivim nici cu chipul organizaţiei religioase din care facem parte. Potrivirea, asemănarea, trebuie să fie cu Hristos şi numai cu El.
          Şi m-am gîndit apoi că persecuţia religioasă nu a făcut rău nimănui. Dimpotrivă! Se vede aceasta azi, în libertate, când, de bine ce ne este, am început să ne facem viţei de aur şi să ne ridicăm la joc şi veselie. Nu s-ar fi întâmplat aşa ceva în timpul persecuţiei comuniste.
          Şi apoi oare nu vrea Satan ca toţi să tăcem şi înşelătoria să continue? Dar Dumnezeu nu se lasă fără mărturie.
Iată dar scrisoarea Cosminei:
          “Pace, frate Dan.
          Numele meu este Cosmina. Am 23 de ani iar în Februarie fac 3 ani de când m-am pocăit. Sunt din Bucureşti

          Vă spun sincer că şi eu am fost tare înşelată. Am fost prinsă în magia ritmurilor muzicale şi a fel de fel de manipulări emoţionale, în special prin muzică. Într-adevăr îmi puneam întrebarea: De ce am aceleaşi stări când mă “închin” Domnului ca atunci când eram în lume la un concert necreştin? Poate închinarea pentru Satan să fie aceeaşi ca închinarea pentru Dumnezeu? Ştiam că nu… dar nu ştiam nici să explic, nici nu cunoşteam adevărata închinare ca să pot face distincţia. Practic săream, dansam, mă învârteam… făceam tot felul de chestii de care sincer să vă spun acum… mi-e ruşine. Oamenii veneau totuşi şi-mi spuneau: “Ce minunat te închini Domnului! Cât de mult mă încurajezi când te văd cum te “închini”!” “Ai darul închinării!” etc…
          Îi mulţumesc lui Dumnezeu că a venit o perioadă de criză în viaţa mea (pe plan spiritual). L-am ascultat pe Paul Washer când a fost în mai 2010 în Bucureşti apoi am continuat să ascult oameni duhovniceşti, inclusiv Zac Poonen. Şi mi-am dat seama că ceva chiar nu merge. Am plecat din biserică şi din toate activităţile “religioase” în care eram implicată. Şi am început să-l întreb pe Dumnezeu… “Ce este mântuirea?”. “Ce este Crucea Ta?”
           Am luat-o de la început… fiecare pas… La un moment dat… ceva s-a întamplat. Am început să înţeleg atâtea minciuni în care credeam ferm, atâtea păcate pe care nu le vedeam… Şi am început să fug la propriu şi la figurat de ceea ce se numeşte “închinare” astăzi… Mă înfricoşez şi mă apucă fiorii groazei numai când ascult câteva acorduri ale melodiilor “creştine” pe care odată, cândva, mă “închinam” Domnului.
          Din Iunie, de când Dumnezeu m-a regenerat, până în momentul de faţă… încă mă minunez de mântuirea Lui Dumnezeu, de dragostea lui arătată la Cruce, de jertfa Lui… Şi mi-am adus aminte ce a spus Paul Washer că dacă Jertfa lui Hristos e plictisitoare pentru tine, sau că e ceva ce ai inţeles când te-ai pocăit – eşti înşelat! Că poţi să petreci veşnicii meditând la Jertfa Lui şi întotdeauna va fi nouă şi minunată! Glorie Lui!

          Când l-am ascultat pe Bodo şi m-am gândit la ceea ce a spus… m-am întristat… Să te pocaieşti pentru a “face şi tu ceva pentru Dumnezeu” e tare trist. Şi ce e şi mai trist… e că am întâlnit puţini oameni care să înţeleagă pericolul în care ne aflăm. Nici eu nu l-am înţeles dar Dumnezeu a avut milă de mine şi are milă în continuare. Mâna Lui Dumnezeu nu e prea scurtă ca să mântuiască, dar inima omului e prea împietrită ca să se lase mântuit… pentru că asta înseamnă să renunţe la “Eu”. Aici mi-a fost şi mie greu… Mi se spunea că ceea ce fac “Eu” nu e închinare (de către 2-3 fraţi tare dragi) dar “Eu” mă “simţeam prea bine” ca să renunţ.
          Mulţumesc Domnului pentru încurajarea pe care am primit-o prin editorialul din data de 6 ianuarie 2011. Dumnezeu să fie glorificat în toate!
          Fiţi binecuvântat!

          P.S.: Imi pare rău că dragostea, îngăduinţa creştină, sfinţenia, toleranţa, credinţa, harul… sunt înţelese atât de greşit astăzi…”

          Pe de o parte este bine că fiecare poate să creadă ceea ce vrea şi nu se impune de undeva de sus ce să credem. Dumnezeu ne-a acordat această libertate şi omul să nu-şi permită să o anuleze. Dar tocmai pentru că fiecare poate să creadă ce vrea există pericolul ca să coborâm ştacheta credinţei jos de tot pentru a putea atrage în jurul nostru cât mai mulţi care să împărtăşească această credinţă şi, în felul acesta, să ne justificăm superioritatea faţă de alţii.
          Dacă veţi privi cu atenţie în jur o să constataţi că aşa se întâmplă. Nu doar cultele istorice nu mai au pretenţii la viaţa interioară a credinciosului şi pun accentul doar pe o viaţă exterioară şi pe o declaraţie verbală a credinţei ci şi cultele mai nou apărute.
          Coborâm standardul pentru că vrem să atragem în jurul nostru şi să nu ne pierdem influenţa, sau să câştigăm influenţă. Ca să fiu drept şi bine înţeles mai spun o dată că aşa se întâmplă în aproape fiecare grupare, chiar şi în gruparea din care eu fac parte. Într-un singur loc, din câte cunosc, nu se întâmlpă aşa şi se menţine un standard înalt, standardul Sfintelor Scripturi.
          În cele mai noi grupări neoprotestante oamenii sunt atraşi prin muzică şi mesaje despre vindecare şi bunăstare materială, sau despre dragostea lui Dumnezeu fără limite şi fără pretenţii. El te iubeşte aşa cum eşti

Nu mă mir că aceste grupări cresc tot mai mult şi s-a ajuns azi la adunări de zeci de mii de membri. Dar Domnul Isus spunea că poarta este strâmtă şi calea este îngustă şi puţini merg pe ea.
          Cât de diferit punem noi problema atunci când vorbim despre noi convertiţi dacă ne comparăm cu cel mai mare om care trăit până la Domnul Isus Hristos, şi anume Ioan Botezătorul. Veneau oamenii cu grămada la el ca să fie botezaţi şi el îi trimitea acasă. 

Le spunea ca mai întâi să se schimbe, să-şi schimbe atitudinea faţă de cele lumeşti şi să nu se joace cu Dumnezeu pentru-că securea a fost deja înfiptă la rădăcina pomului şi numai cei cu adevărat născuţi din Dumnezeu vor putea aduce rod bun, pentru slava Tatălui din cer. Pe Ioan Botezătorul nu-l interesa numărul ci calitatea. El nu avea alt interes decât ca Dumnezeu să fie glorificat şi calea lui Hristos către inimile oamenilor să fie deschisă. De aceea a fost cel mai mare prooroc. Nu a făcut nici o minune şi nici un semn, dar a fost cel mai mare pentru că a ţinut ştacheta sus. Croieşti cărări drepte şi pregăteşti calea lui Isus Hristos înspre oameni când predici adevărul nu când faci circ şi spectacol sau îţi urmăreşti interesele tale , personale sau de grup.


Sursa : http://www.radiounison.ro/editorial/nici-cosmina-nu-crede-in-pocainta-lui-bodo.html


___________________________________________________________________________________  
“Sexualitatea muzicii este descrisă de obicei în termenii ritmului ei.- ritmul este cel care provoaca un răspuns fizic direct.”  ... “ Noi reacţionam la esenţa sunetului muzicii rock ,iar experienţa rockului este în esenţă una erotică”.
Daca trupul şi lucrurile materiale sunt prioritare în viaţa cuiva persoana respectivă este senzuală. Dacă ritmul este elementul primordial ,dominant într-o anumită piesă muzicală  piesa respectiva este senzuală.
Ritmurile muzicale ne afectează atât inima cât si creierul . O metodă de a stârni sentimentul de agitaţie – tensiune , entuziasm uneori emoţii sexuale este cu ajutorul ritmurilor pronunţate şi insistente …folosite cu multă măiestrie pentru a amplifica tensiunea sexuală ….bătaia tobelor poate produce aceste efecte puternice activand realmente ritmurile electrice ale creierului .



...